Filosofia căderii, ori putrefacției e simplă și, în general, ușor de intuit. Dacă natura sau providența nu vă dă norocul să vă bateți cu dușmanul din exterior, ea vă oferă mai multe șanse pentru o luptă intestină.
Primii nemulțumiți de PAS din sânul PAS vor fi cel puțin doi, convinși că ei sunt cei mai buni și mai nimeriți pentru fotoliile de prim-ministru și speaker, numai că Maia Sandu va decide altfel.
De aici încolo nemulțumirile vor crește în avalanșă, pentru că locurile de miniștri, vice-miniștri, șef de fracțiune, comisii parlamentare și directori de întreprinderi sunt limitate, iar râvnitori – tot atâția cât moldoveni.
Setea de putere absolută amestecată cu cea de parvenire plus invidia produce dușmani domestici în lanț. Adăugați aici și dușmanii ne-domestici, cei alungați din sistem, concediați, dar care s-au considerat aliați.
Săptămână de săptămână, lună de lună și an de an numărul fanilor, care și-au depus votul la picioarele biruitorilor, se va micșora, iar simpatia pentru doamna președinte și PAS se va subția. De ce? Are dl Dodon un răspuns bun la această întrebare, dar exprimându-ne altfel, putem spune: de aceea că acest proces e tot atât de obiectiv și firesc ca și alternarea zilei cu noaptea.
Și va veni o zi…
Mare noroc, dacă guvernatorul înțelege că nu e etern. Și mai mare e fericirea, dacă înțelegând acest lucru, pleacă la timp. Mă tem, însă, că azi nimeni, dar absolut nimeni din PAS nu e pregătit din timp să plece. Și asta e marea lor dramă. Și un start reușit al putrefacției. “Vremurile bune au început!”
Autor: Valeriu Reniţă
0 Comment