Georgia va cultiva viţă-de-vie pe solul arid al planetei Marte

Georgia, mândră de tradiţia sa viticolă milenară, a decis să o extindă dincolo de suprafaţa Terrei şi să devină prima ţară din lume care va cultiva viţă-de-vie pe solul arid al planetei Marte, transmite stiridinmoldova.md.

Deşi ideea pare desprinsă din universul ştiinţifico-fantastic, proiectul vizează studierea posibilităţii de a obţine anumite culturi pe această planetă pe care americanii au promis că vor trimite echipaje de astronauţi în deceniile viitoare, dar şi adaptarea agriculturii de pe Terra la consecinţele modificărilor climatice.

„Georgienii au fost primii viticultori din istorie şi acum sperăm să devenim pionieri în viticultura pe o altă planetă”, a declarat Nikoloz Doborjguinidze, cofondator al acestui proiect ambiţios.

Primele dovezi ale producţiei de vin datează de acum 8.000 de ani în această ţară aflată între Munţii Caucaz şi Marea Neagră şi care beneficiază de un climat temperat considerat ideal pentru cultura viticolă.

Bazându-se pe această tradiţie, mai mulţi cercetători şi antreprenori georgieni s-au aliat pentru a răspunde unui concurs lansat de NASA cu scopul de a imagina „o prezenţă umană durabilă” pe Marte. Obiectivul constă în a obţine în sere varietăţi de viţă-de-vie şi de struguri care să poată fi cultivate pe „Planeta Roşie”, oferind în acelaşi timp o dimensiune interplanetară industriei viticole georgiene.

Proiectul, intitulat „IX Millenium”, este patronat de un consorţiu din care fac parte Agenţia georgiană din domeniul cercetării spaţiale, Universitatea de Comerţ şi Tehnologie din Tbilisi, Muzeul Naţional din Georgia şi o companie denumită Space Farms.

NASA intenţionează să trimită în următorii 25 de ani o misiune cu echipaj uman pe cea de-a patra planetă după Soare, în timp ce miliardarul Elon Musk şi compania lui SpaceX doresc să ajungă pe Marte cu ajutorul unui viitor vehicul spaţial, Starship.

Rezultate „concludente”

Unul dintre cercetătorii implicaţi în proiectul georgian, biologul Marika Tarasaşvili, se ocupă de dezvoltarea unei bacterii ce ar putea să transforme solul arid şi prăfuit de pe Marte în terenuri fertile. Ea a dat deja asigurări în acest sens, spunând că a obţinut rezultate “concludente” în cadrul cercetărilor sale.

Oamenii de ştiinţă au colectat bacterii din mai multe regiuni ale Georgiei ce dispun de „ecosisteme extreme”, inclusiv din izvoare cu apă caldă, şi afirmă că au creat tulpini de bacterii care sunt capabile să reziste la condiţiile extrem de vitrege de pe Marte.

Pe termen lung, obiectivul misiunii este acela de a transforma solul marţian lipsit de viaţă într-un teren „pe care viitorii colonişti să poată să cultive plante”, a precizat Marika Tarasaşvili pentru jurnaliştii de la AFP, care au vizitat-o în laboratorul ei din Tbilisi.

Cercetătorii georgieni testează, de asemenea, cojile de struguri provenind din 525 de varietăţi prezente în Georgia, pentru a o alege pe aceea care va rezista cel mai bine la nivelurile ridicate de radiaţie ultravioletă ce afectează suprafaţa planetei Marte. Potrivit rezultatelor preliminare, aceasta ar fi „rkatsiteli”, unul dintre cele mai vechi soiuri cunoscute, folosit pentru a produce un vin alb cu aromă de mere verzi.

„Informaţii vitale”

„În viitor, coloniştii de pe Marte vor putea să cultive plante direct pe solul de pe Marte. Însă noi trebuie să creăm mai întâi un model de seră complet controlabil şi durabil”, a explicat Tusia Garibaşvili, fondatoare a companiei Space Farms, implicată în acest proiect.

Space Farms dezvoltă un laborator agricol ce ar putea să devină “tehnologia ideală pentru agricultura marţiană a viitorului”. Plantele din acest laborator, amenajat într-un conac din Tbilisi, capitala georgiană, cresc pe verticală în straturi suprapuse şi într-un mediu cu temperatură, lumină şi umiditate controlate.

Următoarea etapă va consta în testarea varietăţilor de struguri georgieni într-un mediu similar celui de pe Marte, în interiorul unui laborator în curs de amenajare în cadrul Universităţii de Comerţ şi Tehnologie din Tbilisi.

„Plantele vor fi supuse la temperaturi negative, niveluri ridicate de radiaţie şi de monoxid de carbon, ca şi la o puternică presiune atmosferică”, a explicat Nino Enukidze, rectorul acestei universităţi.

„Dincolo de visul marţian, experimentele noastre furnizează informaţii vitale în contextul în care omenirea se confruntă cu o multitudine de provocări de mediu. Vom putea să identificăm şi să obţinem culturi alimentare rezistente la problemele cauzate de modificările climatice”, a adăugat Nino Enukidze.