Din perspectiva Constituției Republicii Moldova, dizolvarea Parlamentului este considerată o necesitate politică. Este constatarea care se conţine în partea motivaţională a deciziei Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, care a constituit premisa de bază pentru dizolvarea Legislativului de către preşedintele interimar Pavel Filip, transmite stiridinmoldova.md cu referire la hotnews.md.
“Această nevoie politică este justificată prin imposibilitatea formării Guvernului sau prin blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni. Ea nu echivalează cu un acord de dizolvare a Parlamentului între forțele politice reprezentate în Parlament, în afara acestor două motive, din rațiuni de oportunitate politică, pentru a-și verifica sau confirma, de exemplu, sprijinul popular”, se conţine în hotărârea Înaltei Curţi.
Magistraţii CC consideră că dizolvarea Parlamentului reprezintă o sancțiune constituțională a inactivității acestuia, un antidot pentru rigiditatea legislativului.
“Pe de o parte, este sancționată lipsa acordării unui vot de încredere pentru Guvern. Pe de altă parte, este sancționată blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni. De altfel, în Hotărârea nr. 40 din 24 decembrie 1998, Curtea a reținut că „prin dizolvarea Parlamentului şi desfăşurarea alegerilor, alegătorilor li se oferă posibilitatea de a soluţiona pe cale constituţională conflictul dintre autorităţi”, se mai spune în documentul citat.
“În Hotărârea nr. 30 din 1 octombrie 2013, Curtea a reținut, la § 53, că termenul de trei luni prevăzut de alin. (1) al articolului 85 este un termen-limită de dizolvare a Parlamentului, comun pentru ambele cazuri în care intervine o situație de criză sau conflict, şi anume imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor. Potrivit aceleiași hotărâri din 2013, Președintele are obligația de a dizolva Parlamentul atunci când intervin circumstanțele dizolvării, pentru a contribui la depășirea crizei politice, în conformitate cu interesul general al cetățenilor (§ 75 din HCC nr. 30 din 1 octombrie 2013). Prin urmare, așa cum termenul de trei luni de dizolvare a Parlamentului stabilit de alin. (1) al articolului 85 din Constituție reprezintă un termen-limită (de decădere), la expirarea acestuia Parlamentul nu-și mai poate continua activitatea, nici măcar în sensul adoptării de legi ordinare, cum ar fi cazul unui Parlament al cărui mandat a expirat”, au conchis magistraţii CC.
0 Comment