Blocaje în negocierile privind formarea unui guvern în Belgia

Partidele implicate în negocierile pentru formarea unui nou guvern în Belgia au anunţat vineri că ”nu au capacitatea de a avansa” la aceste discuţii menite să pună capăt unei perioade de peste un an şi jumătate fără un guvern deplin în această ţară, relatează agenţia EFE.

Potrivit presei belgiene, cei doi politicieni însărcinaţi cu explorarea formării guvernului, socialistul valon Paul Magnetter şi liberalul flamand Bart de Wever, l-au informat luni pe regele Philippe că ”aruncă prosopul” în contactele lor cu alte partide.

Conform unor surse citate de cotidianul Le Soir, discuţiile s-au blocat din cauza reticenţei liberalilor de a dezbate conţinutul acordului de guvernare, întrucât ei doresc să fie stabilită mai întâi componenţa viitorului executiv.

Mai mult, Verzii francofoni (Ecolo) şi flamanzi (Groen) au refuzat săptămâna trecută să continue negocierile cu naţionaliştii şi socialiştii pentru a încerca să formeze guvernul, după ce au aflat planurile acestor formaţiuni.

Belgia a ajuns astfel la un nou record de timp fără un guvern deplin. Precedentul record fără un guvern era de 589 de zile, după căderea executivului condus de Yves Leterme pe 26 aprilie 2010 şi până când Elio Di Rupo a preluat postul de premier pe 6 decembrie 2011.

În decembrie 2018 a fost demis şi guvernul condus de liberalul Charles Michel, în prezent preşedinte al Consiliului European, după ce naţionaliştii din N-VA i-au retras sprijinul pentru că acesta susţinuse Pactul Mondial pentru Migraţie al ONU.

La cererea regelui Philippe, Charles Michel a rămas prim-ministru interimar până la alegerile din mai 2019, din care a rezultat un parlament şi mai fragmentat decât înainte. În sudul valon au câştigat socialiştii şi ecologiştii, în timp ce în nordul flamand s-au impus formaţiunile naţionaliste de dreapta şi extremă dreapta.

De atunci, regele Philippe a însărcinat mai mulţi negociatori să exploreze posibile coaliţii de guvernare, dar toţi au eşuat şi numai pandemia COVID-19 a permis formarea unui executiv interimar condus de liberala Sophie Wilmes.