Stimularea undelor cerebrale ar putea ajuta la păstrarea unui anumit tip de memorie

Efectele negative pe care înaintarea în vârstă le generează asupra unui anumit tip de memorie, memoria de lucru, pot fi atenuate stimulând zone din creier pentru a acţiona asupra frecvenţei anumitor unde cerebrale, potrivit unui studiu publicat luni, transmite stiridinmoldova.md.

„Aceste rezultate ar putea să servească drept punct de plecare pentru a acţiona pe viitor asupra declinului cognitiv asociat vârstei”, potrivit autorilor americani ai acestui studiu, publicat în revista Nature Neuroscience.

Memoria de lucru este o memorie de scurtă durată. Ea nu permite oamenilor să îşi amintească evenimente din trecut însă este memoria care, de exemplu, le permite să ţină minte cifrele ce compun un număr de telefon pe care sunt pe cale să îl noteze. Se crede că această formă de memorie este asociată cu două tipuri de unde cerebrale, undele gamma şi theta, ce apar în două regiuni ale creierului.

Cercetătorii Robert Reinhart şi John Nguyen au studiat 42 de adulţi cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani şi u alt grup de 42 de adulţi cu vârste cuprinse între 60 şi 76 de ani, pe care i-au supus unor exerciţii ce implică folosirea memoriei de lucru (de exemplu, identificarea diferenţelor dintre imagini prezentate la intervale de câteva secunde). Ei au folosit o cască cu electrozi pentru a evalua modul în care faimoasele unde cerebrale interacţionează în acest proces. Tot cu ajutorul electrozilor, autorii studiului au stimulat creierele unora dintre participanţi, modulând ritmul undelor cerebrale.

Fără acea stimulare, cei mai vârstnici dintre subiecţi au fost cei mai lenţi şi cei mai puţin performanţi. Însă cu ajutorul stimulării, performanţele lor s-au apropiat de cele ale tinerilor participanţi, efectul benefic prelungindu-se timp de mai bine de trei sferturi de oră după experiment. Aceste ameliorări au fost asociate cu interacţiuni mai puternice între undele theta şi gamma în cortexul temporal stâng şi cu o sincronizare mai puternică a undelor theta între lobul temporal stâng şi cortexul prefrontal.

Experţi independenţi, care nu au participat la studiu, au salutat “aceste cercetări interesante”, ce ar putea contribui la o mai bună înţelegere a declinului cognitiv asociat vârstei. Totuşi, ei au evidenţiat şi anumite limite ale cercetării. În primul rând, cei mai vârstnici dintre subiecţii incluşi în studiu aveau o stare de sănătate bună şi nu erau afectaţi de o formă de demenţă, precum Alzheimer.

„Studii suplimentare vor fi cruciale pentru a şti dacă acest tip de abordare poate să aducă pe termen lung beneficii pentru pacienţii suferind de demenţă”, a comentat Sara Imarisio, medic în cadrul asociaţiei britanice Alzheimer’s Research UK, citată de Science Media Centre.

„De altfel, nu există dovezi că tipul de ameliorare atins graţie acelei stimulări poate să aducă o diferenţă reală în viaţa cotidiană”, a adăugat Vladimir Litvak, profesor-doctor la University College London.

Share this Post!

Related post

0 Comment

Leave a Comment

Your email address will not be published.